Constantin Rădulescu-Motru
Constantin Rădulescu-Motru (15 de fevereiro de 1868, Mehedinți, Romênia - 6 de março de 1957, Bucareste, Romênia), foi um filósofo, psicólogo, pedagogo, político, dramaturgo, diretor de teatro romeno, acadêmico e presidente da Academia Romena entre 1938-1941, uma personalidade proeminente da Romênia na primeira metade do século XX.[1][2]
ObrasEditar
- F.W.Nietzsche. Viața și filosofia, 1897
- Problemele psihologiei, 1898
- Știință și energie, 1902
- Cultura română și politicianismul, 1904
- Psihologia martorului, 1906
- Psihologia industriașului, 1907
- Puterea sufletească; Psihologia ciocoismului, 1908
- Poporanismul politic și democrația conservatoare; Naționalismul cum se înțelege. Cum trebuie să se înțeleagă, 1909
- Sufletul neamului nostru. Calități bune și defecte, 1910
- Din psihologia revoluționarului, 1919
- Rasa, cultura și naționalitatea în filosofia istoriei, 1922
- Curs de psihologie, 1923
- Țărănismul. Un suflet și o politică, 1927
- Învățământul filosofic în România; Centenarul lui Hegel; Psihologie practică, 1931
- Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor, 1932
- Ideologia statului român, 1934
- Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, 1936
- Psihologia poporului român, 1937
- Timp și destin, 1940
- Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, 1942
ReferênciasEditar
- ↑ «accueil (data.bnf.fr)». data.bnf.fr. Consultado em 10 de março de 2022
- ↑ Schifirneț, Constantin (ianuarie 2003), Constantin Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, vol.I-III, București: Editura Albatros